pexels-pixabay-209154.jpg

SUA

Ianuarie 1973:

Istoria legalizării avortului în SUA a avut ca și pretext procesul intentat de Norma McCorvey (numele real din spatele pseudonimului Jane Roe din cazul juridic Roe versus Wade) statului Texas pentru faptul că nu a putut să facă avort din cauza legislației prohibitoare. În mod paradoxal, în final Norma a păstrat sarcina (deși apelase chiar și la servicii abortive ilegale) însă a mers până la capăt cu procesul alături de doi avocați cu scopul de a obține în numele tuturor femeilor din statul Texas dreptul de a avorta de care ea nu a putut beneficia. 


Rezultatul a fost pozitiv și Curtea Supremă de Justiție din SUA a decis în 1973 cu o majoritate de 7 voturi la 2 că avortul este un drept fundamental al femeilor care decurge din dreptul la intimitate și la alegere. 


22 ianuarie 1974:

Este organizat Marșul pentru Viață pentru prima dată în Washington D.C., cu scopul de a marca primul an de la liberalizarea avorturilor și de a susține dreptul la viață al copiilor nenăscuți. 

August 1995:

Norma McCorvey renunță public la slujba pe care o desfășura într-o clinică de avorturi și își exprimă convingerile pro-viață. Ea a declarat că în timp ce a observat într-un afiș care descria etapele de dezvoltare ale copilului în timpul celor nouă luni de sarcină  a realizat că acolo nu este vorba despre un “produs de concepție” ci despre un copil și că în toți acei ani trăise o minciună, inclusiv procesul în care fusese protagonistă era o minciună. 

Ianuarie 1998:

La a 25-a ediție a Marșului pentru Viață, trei foști militanți pro-avort: Dr. Bernard Nathanson, fondatorul organizației NARAL Pro-Choice America (National Association for the Repeal of Abortion Laws, una dintre cele mai puternice organizații pro-avort din SUA), Norma McCorvey, și Sandra Cano (protagonista din spatele pseudonimului Mary Doe din cazul juridic Doe vs Bolton, un caz similar cu Roe versus Wade), au fost prezenți și au luat cuvântul la Marșul pentru Viață din Washington D.C..


Ianuarie 2017:

Vicepreședintele Mike Pence își prezintă discursul pro-viață la Marșul pentru VIață.


Februarie 2017:

Norma McCorvey moare după ce și-a petrecut ultimii ani din viață luptând pentru a face cunoscută minciuna din spatele deciziei Curții Supreme de Justiție cu privire la legalizarea avortului în care a fost direct implicată.

Ianuarie 2020:

Președintele Donald Trump este primul președinte al SUA și primul președinte din istoria universală care participă la Marșul pentru Viață și declară:  

Astăzi, milioane de femei extraordinare din întreaga Americă își folosesc dreptul la vot pentru a apăra alte drepturi, printre care și dreptul la viață, consfințit în Declarația de Independență a SUA. Către toate femeile prezente astăzi aici: devotamentul și inițiativa voastră inspiră întreaga națiune și vreau să vă mulțumesc pentru aceasta.

În România:

A fost organizat pentru prima dată la Timișoara, în 2008, fiind singurul oraș organizator. Datorită evoluției numărului de organizatori încet-încet au crescut numărul orașelor implicate, în 2019 fiind implicate peste 600 de orașe din România și Republica Moldova unde au avut loc marșuri sau activități pro-viață. 

Numărul întreruperilor de sarcină care au avut loc între 1958 şi 2008 este mai mare decât populaţia actuală a României. Această statistică demonstrează politicile demografice dezastruoase pe care le-a avut România în perioade diferite ale istoriei sale recente.


Mentalitatea pro-avort pare să se transmită de la o generaţie la alta. România e la ora actuală una din ţările "de top" ale Europei, în privinţa adolescentelor care rămân însărcinate, arată un studiu din 2009 al Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală. Numărul cazurilor ajunge la 47.000, în fiecare an. Aproape jumătate din ele avortează.


În lume, Marșul pentru Viață a fost organizat pentru prima dată la Washington D.C., în 22 ianuarie 1974.

ROMÂNIA

Marșul pentru Viață a fost organizat pentru prima dată la Timișoara, în 2008.

Evoluția numărului de organizatori ai MPV în 2013-2019

2013 - 23 de orașe din România

2014 - 40 de orașe din România

2015 - 79 de orașe (77 din România, 2 din Republica Moldova)

2016 - 130 de orașe (110 din România, 20 din Republica Moldova)

2017 - 287 (138 orașe din România și 149 localități din Republica Moldova)

2018 - aproximativ 300 orașe din România și Republica Moldova 

2019 - peste 600 de orașe din România și Republica Moldova unde au avut loc marșuri sau activități pro-viață